Arta producerii vinului presupune o atenție deosebită și respectarea etapelor de vinificație pentru ca, la final, vinul obținut să fie unul de calitate. Tradițiile transmise din generație în generație au venit însoțite de anumite „mituri” de care mulți gospodari continuă să țină cont, cum ar fi tragerea vinului de pe depozitul natural de drojdie când e lună plină sau sfințirea locului în care stau vasele pentru vin.
Vinul bun se face pe lună plină
În unele zone, ținând cont de calendarul biodinamic, strugurii se recoltează în funcție de fazele lunii. Mai mult, se spune că pentru a face un vin bun, în armonie cu legile Universului, mustul se lasă la fermentat în perioadele cu lună plină.
Indiferent de perioada de fermentare, unul dintre cei mai importanți indicatori pentru a produce un vin reușit constă în asigurarea unei temperaturi optime în încăperea de fermentare.
Sfințirea viei și a vaselor de fermentare
În unele zone viticole, culegătorii nu încep culesul până nu se sfințește via și locul unde urmează să fermenteze mustul. Se spune că sfințirea viei și a vaselor se realizează în credința că vinul va fi astfel mai bun. Unii credincioși obișnuiesc să postească o săptămână înainte de cules, iar după terminarea culesului, gospodarii împart struguri și must de pomană. Strugurii și mustul semnifică ofranda care atrage un rod bogat în anul următor.
Atenția deosebită acordată igienei spațiilor de fermentare, a vaselor pentru fermentare și depozitare constituie factorul decisiv pentru obținerea unui vin, curat, sănătos și bogat în arome. Sensibilitatea senzorială a culegătorului după perioada de post contribuie la aprecierea obiectivă a calității materiei prime, respectiv a vinului.
Stropirea pământului cu picături de must
În unele sate, culegătorii stropesc pământul cu primele picături de must și împart ulcele noi cu sucul din strugurii proaspăt zdrobiți. Acest ritual semnifică pomenirea celor trecuți în neființă, vinul reprezentând licoarea asociată cu creștinătatea din cele mai vechi timpuri până în prezent.
Vinul învechit capătă o textură de marmeladă
Potrivit acestui mitul, în urma învechirii, se spune că vinul capătă o textură gelatinoasă cu o concentrație alcoolică ridicată. Mitul vinului gelatină cunoscut în popor este fals. În urma învechirii îndelungate este posibil ca nivelul de lichid dintr-o sticlă de vin să scadă și acesta să devină puțin mai gros, însă nu va avea consistența gelatinei.
Vinul produs în casă din mustul de Jidvei se recomandă a fi consumat tânăr, nicidecum învechit, deoarece prospețimea și tipicitatea acestuia se estompează în timp.
O tradiție păstrată de secole, producerea vinului în gospodării a atras multe mituri și legende de-a lungul timpului, fiind o activitate importantă pentru oamenii locului. În zilele noastre, tehnologia de vinificație se îmbină armonios cu ritualurile și credințele autohtone, care oferă procesului de vinificație un farmec aparte.
Mai multe informații despre cum se produce astăzi vinul de casă din mustul de la Jidvei se pot accesa pe www.mustdejidvei.ro.
Scrieti un raspuns